SINODICUL BISERICII ARTANU

Comuna Raci, Raionul Strehaia, Regiunea Oltenia

 

 

Biserica “Sf. Ian Botezătorul” din satul Artanu, raionul Strehaia este construită din lemn pe temelie de beton şi este acoperită cu şindrilă. Nu se ştie exact data când a fost construită dar în orice caz, înainte de de anul 1760. Din pisania bisericii reiese că a fost construită şi zugrăvită cu toată cheltuiala dumnealor coconul Ioniţădăreanu şi soţia sa Dumitrana. Orientându-ne după pomelnicul Urdărenilor expus în biserica Urdari cu hramul Sf. Gheorghe, se gaseşte că Ioniţă Urdăreanu a murit în anul 1760.

 

 

În preajma anului 1900 biserica este închisă cultului din cauza deteriorării.

În timpul primului război mondial, când armatele de ocupaţie austro-ungare ridicau clopotele de la biserici, preotul Toma Bălan împreună cu sătenii a îngropat noaptea clopotele bisericilor din parohie şi pe cel de la cimitirul Baniu. Fiind forţat de ocupanţi, preotul a dezgropat clopotele după ce I s-a promis că I se va lăsa clopotul de la biserica Raci – centru (căci biserica Artanu aparţinea parohiei Raci) şi le-a predat ocupanţilor în afară de del de la biserica Sf. Voievozi Raci care a fost din nou montat în turla bisericii.

În anul 1938 în frunte cu preotul Răceanu A. Gheorghe, sătenii D. Iosu, I. M. Schinteie, Ion M. Corâci, Petre Marcu şi Victor Urdăreanu iau iniţiativa restaurării bisericii. Se obţine autorizaţia legală şi se procedează la restaurarea bisericii după devizul întocmit de Comisia Monumentelor Istorice, fără să se denatureze nimic din vechea formă arhitecturală în afară de temelie care s-a făcut de beton.

Toate lucrările de restaurare s-au făcut de meşteri din sat ca: Petre Marcu, Vasile Nicolovici, Constantin Alexe, ş. a. în afară de pictură care s-a făcut de zugravul bisericesc Gheorghe Băleanu.

În iulie 1943 se înfiinţează parohia Artanu, dezlipită de parohia Raci şi a fost numit ca paroh preotul Răceanu Gh. Constantin la 15 septembrie 1943 care se îngrijeşte de continuarea lucrărilor de pictură care din cauza războiului fuseseră întrerupte şi de împodobirea bisericii.

Clopotul, materialele pentru clopotniţă şi pentru împrejmuirea bisericii au fost donate de moştenitorii lui Ion M. Schinteie. Celelalte obiecte de cult şi podoabele au fost donate de

diferiţi credincioşi din parohie şi din parohiile învecinate. În toamna anului 1946 biserica a fost sfinţită de P. C. Protoiereu al jud. Gorj C. Popescu – Paţica şi redată cultului. Tot în acest an este transferat la parohia artanu preotul Răceanu A. Gheorghe care funcţionează aci şi în prezent. Biserica este declarată monument istoric.

 

1967 mai 20

 

 

ISTORIC

 

Parohia ARTANU este aşezată în mijlocul comunei NEGOMIR şi este formată din satele: Artanu, Valea Artanului, Valea Căşii şi Orzu.

În satul ARTANU, la aproape 300 de metri de şoseaua principală Raci – Negomir, pe platoul “Duşa” se înalţă Biserica Monument Istoric “Sf. Ioan Botezătorul”.

Nu se cunosc alte construcţii anterioare actualei biserici.

Biserica actuală ”Sf. Ioan Botezătorul” este construită înainte de 1760 de ‘coconul’ Ioniţă Urdăreanu şi soţia sa Dumitrana.

In anul 1815, biserica a fost renovată de Protopopul din Negomir care a fost obligat să facă această lucrare prin hotărâre judecătorească, pentru că îşi însuşise nişte lemne din moşia Urdărenilor în baza unui act de vânzare – cumpărare care ulterior s-a anulat.

In anul 1935, biserica se renovează din nou din temelie conform devizului aprobat de Comisia Monumentelor Istorice, fără a I se aduce vreo modificare în afară de pictura ce I s-a făcut pe tencuiala pereţilor în interior. La această renovare au lucrat următorii meşteri: Petre Marcu, C. D. Geamănu, V. Nicolaecici, C. D. Alexandrescu. Renovarea este complet terminată abia în toamna anului 1946, când este sfinţită de Prea Cuviosul Protoiereu C. Popescu – Paţica şi este redată cultului.

       In anul 1972 acoperişul bisericii este făcut din nou din şiţă de brad conform devizului nr. 128/1968, întocmit de Serviciul Tehnic al Sfintei Mitropolii a Olteniei şi aprobat de Direcţia Monumentelor Istorice cu nr. 5101/1968.

        Lucrarea a fost executată de echipa de dulgheri a

C.A.P. - Negomir condusă de Popescu E. Dumitru zis

Ungureanu. Pentru acest acoperiş s-au ostenit: Preotul

Paroh Răceanu A. Gheorghe de la Parohia Artanu,

Preotul Paroh Răceanu Gh. Constantin de la Parohia Raci

şi enoriaşii: C. Gh. Brânzan, Gh. L. Iosu, Ion I. Iosu,

C. Ruxoiu ş. a.

 

Pisania este scrisă pe tencuială de zugravul bisericesc Gh. Băleanu din Miculeşti (pe atunci în judeţul Mehedinţi), în anul 1946.

Biserica este din lemn în formă de navă, fără turlă şi pictată în interior.

Pictura este stil bizantin, în ulei.

În sfântul altar sunt:

·        pe boltă, este pictată Sf. Fecioară şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril;

·        pe pereţi sunt Sf. Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Dialogul şi Ioan Gură de Aur;

·        pe catapeteasmă este jertfa lui Avraam.

În naos sunt:

·                    pe boltă, este pictat Mântuitorul şi cei 4 evanghelişti;

·                    pe catapeteasma sunt: Răstignirea Domnului, Sf. Apostoli, scene din viaţa Mântuitorului şi Cina cea de taină;

·                    Icoanele Împărăteşti sunt: Mântuitorul, Sf. Fecioară, Sf. Ioan Botezătorul şi Sf. Nicolaie;

·                    pe pereţi sunt: Sf. Nestor, Sf. Haralambie, Sf. Trifon, Sf. Dumitru şi sfânta cărămidă, Sf. Mucenic Gheorghe şi sfânta maramă, Sf. Mucenic Victor, Sf. Pantelimon, Sf. Tudor Tiron, Sf. Prooroci Samuil, Ilie şi Elisei şi Sf. Împăraţi Constantin şi Elena.

În pronaos:

·                          pe boltă e pictată Sf. Treime;

·                          pe pereţi sunt:Sf. Paraschiva, Sf. Ecaterina, Sf. Varvara şi Sf. Filofteia;

·                          pe peretele despărţitor dintre naos şi pronaos se găsesc icoanele: Mântuitorului, Sf. Fecioare, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril.

În tindă:

·                          pe boltă este Isus Hristos Emanoil;

·                          pe pereţi: Sf. Apostoli Petru şi Pavel şi Sf. Ioan Botezătorul.

În această Biserică au slujit preoţii de la Raci: Ultimii preoţi au fost Răceanu Gh. Constantin şi Răceanu A. Gheorghe (actualul paroh are în prezent 82 ani).

Cântăreţi bisericeşti au fost: Ion C. Popescu, Dumitru Ţogoie şi Radu Sbora (care la 1 decembrie 1971 s-a transferat la Cojmăneşti, com. Slivileşti, judeţul Gorj).

 

 

 

Întocmit:  Preot Gheorghe A. RĂCEANU - 1967